Stiam....ca la cinema 
După sărbătorirea Crăciunului, românii se pregătesc pentru momentul trecerii într-un an nou. În săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, la sate cetele de flăcăi se pregătesc pentru urat. Pe înserat, în ajunul Anului Nou, sunt asteptaţi să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuţii", "Malanca", "Jienii" sau "Mascaţii". Măştile şi costumele tradiţionale sunt pregătite din timp, ritualurile reprezentând în mod simbolic asocierea dintre animale şi cultul universal al soarelui. Aceste obiceiuri se practică pentru alungarea maleficului la cumpăna dintre ani, ziua de 31 decembrie simbolizând în tradiţia populară data renaşterii ordinii cosmice. În diferite zone ale ţării costumaţia sau interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esenţă acelaşi peste tot.
În ajunul Anului Nou, tinerii merg şi cu „Plugul", iar copiii cu „Pluguşorul". Obiceiul îşi are rădăcinile în vremuri străvechi, precreştine, atunci când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug, sunt adresate fiecărei gospodării de cei care vin cu „Pluguşorul". Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi îşi acompaniază cântecul cu clinchete de clopoţei şi sunete de buhai şi talăngi.
După miezul nopţii de Anul Nou, copiii îşi încep colindatul cu sorcova. Oamenii cred că dacă sunt sorcoviţi vor fi sănătoşi şi le va merge bine în anul care-a început.
În lumea modernă, trecerea dintre ani, Revelionul, se sărbătoreşte în faţa meselor întinse cu mâncare şi băutură, împreună cu invitaţii. La miezul nopţii se dă noroc cu şampanie, se aprind artificii şi se fac urări de ...."La muţi ani!"
După sărbătorirea Crăciunului, românii se pregătesc pentru momentul trecerii într-un an nou. În săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, la sate cetele de flăcăi se pregătesc pentru urat. Pe înserat, în ajunul Anului Nou, sunt asteptaţi să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuţii", "Malanca", "Jienii" sau "Mascaţii". Măştile şi costumele tradiţionale sunt pregătite din timp, ritualurile reprezentând în mod simbolic asocierea dintre animale şi cultul universal al soarelui. Aceste obiceiuri se practică pentru alungarea maleficului la cumpăna dintre ani, ziua de 31 decembrie simbolizând în tradiţia populară data renaşterii ordinii cosmice. În diferite zone ale ţării costumaţia sau interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esenţă acelaşi peste tot.
În ajunul Anului Nou, tinerii merg şi cu „Plugul", iar copiii cu „Pluguşorul". Obiceiul îşi are rădăcinile în vremuri străvechi, precreştine, atunci când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug, sunt adresate fiecărei gospodării de cei care vin cu „Pluguşorul". Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi îşi acompaniază cântecul cu clinchete de clopoţei şi sunete de buhai şi talăngi.
După miezul nopţii de Anul Nou, copiii îşi încep colindatul cu sorcova. Oamenii cred că dacă sunt sorcoviţi vor fi sănătoşi şi le va merge bine în anul care-a început.
În lumea modernă, trecerea dintre ani, Revelionul, se sărbătoreşte în faţa meselor întinse cu mâncare şi băutură, împreună cu invitaţii. La miezul nopţii se dă noroc cu şampanie, se aprind artificii şi se fac urări de ...."La muţi ani!"
Comment