Tu Esti Mandru Ca Esti Roman?

[Cezar]

"Nu vorbim de ajutor de la stat - nici vorba despre asa ceva - ci - UN LUCRU ABSOLUT NECESAR unei societati normale - este ca statul Roman sa asigure un cadru propice ca oamenii sa poata si sa aiba unde muncii." - cadru propice? Adica ce anume? Sa te ajute statul, nu?


"Parca spuneai mai devreme ca esti medic, dar ca nu iti profesezi meseria fiindca nu ai unde, sau ca in conditiile actuale nu iti permiti sa iti exersezi profesia pentru care ai studiat 6 ani.
Asta e problema - cand statul Roman inchide spitale - nu vad cum ai putea (tu si cei din generatiile actuale) lucra in profesie si totodata sa va asigurati traiul zilnic."

- Din partea mea sa le inchida pe toate pt ca sunt nerentabile, pline de ipocriti si tampiti ce se cred mai mareti decat ceea ce sunt: functionari si prestatori de servicii. Nu o practic pt ca nu-mi poate asigura necesarul, nu pt ca n-am unde.

Sa-mi asigure statul? Ce? Loc de munca? Exista deja organizatii ce fac asta, chiar daca nu se numesc "stat" ci firme. Esti productiv? Ai experienta? Daca n-ai, ce studii ai? Ai facut ceva studii postuniversitare? Ai doctorat? Ai publicatii? Atunci bun, hai la noi sa lucram si iti asigur bani cat sa traiesti decent.

Insa noi vrem fara niciun fel de experienta sau studii mai mult decat cele obligatoriu impuse, sume mari, povesti nemuritoare, pensii si alte cele.

Dau un exemplu scurt: am facut de curand un interviu pentru avocati stagiari. Stii cati au venit cu aere si figuri de avocati? Stii cati au vrut si luna de pe cer?
Pai cum mama dracului sa-i dau eu bani unui fraier incepator cat unuia ce are experienta de 10 ani?
Stii care a fost raspuns cand i-am intrebat de ce vor atatia bani? "Pai domnule atat se castiga afara"
Atunci du-te afara si vezi daca poti lua postul cu ce rahat ai intre ochi.

[skandal]

ion_r5 si postarile lui! Poti sa faci rezumate? Te invarti in jurul cozii si nu spui nimic.

Vasile78 - in postul tau (285) o spui pe sleau si fara jena, bravos. Scurt si la obiect. Poate invata si altii ce inseamna sa ai idee despre ce bati la taste!

[Mario Popa]

In ultimele zile am tot stat si am citit ce pareri aveti fiecare despre Romania si despre mandria de a fi roman.
Nu vreau sa stau acum sa-mi impartasesc si eu multumirile si nemultumirile care le am.
Cum a zis si Cezar: daca nu te poti descurca in meseria care ti-ai ales-o, reprofileaza-te pe altceva.
Si eu am terminat o scoala de asistenti medicali si nu o profesez; salariul care-l iau acolo il castig acum in doua saptamani.

Va recomand sa cititi u atentie acest eseu:


"Mandria de a fi roman"

eseu de Andrei Plesu

Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, “sunt mandru ca sunt roman” e totuna cu a spune “sunt mandru ca am nasul carn”, sau “sunt mandru ca am ochi albastri”. Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente contradictorii. Nu poti spune “sunt mandru ca sunt om”. Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi “mandru” de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti. E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii. Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat “ai nostri”, i-au batut “romanii nostri”, “suntem cei mai buni” sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile. In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. (“Treaba romaneasca...”) Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: “Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?”. Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: “Sunt mandru ca sunt roman!”.

Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.

[ion_R5]

@ Skandal - aveam un schimb de idei cu Cezar si cu alti useri. Nu este cazul sa te inflamezi.

Nu inteleg de ce, atunci cand sunt scrise tot felul de mistouri (unele jenante - pe care eu le-as numi "dansuri din buric") - nici un moderator nu se inflameaza.

Insa atunci cand vine un user si posteaza un rationament (al lui) - este imediat taxat in genul: "scrii prea mult, aici nu e blog sa va expuneti parerile si considerentele personale". De ce? In regulament nu scrie nicaieri ca posturile trebuie sa aiba maxim "X" caractere. Schimbati regulamentul si cred ca ne vom conforma cu totii.

De ce "dansurile din buric" sunt acceptate (uneori chiar aplaudate) - iar un rationament al unui om de aici de pe forum - care apartine individului respectiv nu poate fi "tolerat"?

Cred ca asta ne lipseste in ziua de azi: un rationament clar, cu inceput si sfarsit, cu discernamant, in urma caruia sa putem intelege si poate chiar imbunatatii ceva. Hahaielile, mistocariile (dansurile din buric - cum le-am denumit) nu stiu daca ne ajuta concret... (in vreo directe)

Va doresc tuturor ganduri bune! Daca am suparat pe cineva, scuze! Nu doresc sa mergem in retorica, ci sa ne respectam intre noi - fiecare cu ideile sale.

[vitriol]

Se spune ca daca nu poti sa explici o idee in doua fraze (cat mai simplu posibil), atunci nici tu n-ai inteles despre ce e vorba.
N-ai suparat pe nimeni, doar ca tu ai darul scrisului si expui foarte multe idei care uneori nu au nicio legatura intre ele.
Ca ex: ne spui despre credinta si Dumnezeu, apoi treci la teorii despre cauze si efect, dupa care sari la istorie. Cum a fost si in postul in care ai zis ca era bine pe vremea lui Ceausescu, dar de fapt n-a fost chiar atat de bine.

Prin urmare, daca cineva vorbeste despre mere, pai sa vorbim despre mere, nu sa incepem sa spunem ca si prunele, si bananele sunt tot fructe comestibile.

[ion_R5]

Pe mine ma amuza un pic, ca eu imi expun si sustin singur ideile (alea fixe, putine pe care le am). Voi insa sunteti in "gasca"... sariti, va sustineti, etc. Foarte bine. Cand spun ca trebuie sa ne constientiazm fiecare identitatea si apartenenta la Poporul Roman - nu simt nevoia sa vina altcineva ca sa imi confirme sau sustina ideea. Cei multi vad ca se delimiteaza si de tara si de popor. Poate considera ca s-au nascut intamplator aici - iar pentru altii, asta e chiar o sursa de "nefericire"


PS: Scurt in 2 fraze se exprima cei care dupa 1990 au venit la noi in tara sa ne spuna ce TREBUIE sa facem. De fapt sunt niste ordine pe care noi trebuie sa le executam si sa ne conformam - fara a pune intrebari. Pentru ordine - respectiv aplauze si "dansuri din buric" - nu sunt necesare expuneri de idei sau justificari.

[Mario Popa]

@ion_R5: nimeni nu-ti ia dreptul la opiniile tale dar, in acest thread ar trebui sa spunem simplu: suntem sau nu mandri de faptul ca suntem romani si ne argumentam acest raspuns.
Si aici nu sunt "gasti" care sa se sustina intre ele, se pare ca mai multi am avut aceeasi parere.
Tu ai inceput sa ne iei cu istoria si cu credinta; crezi ca astea doua le punem seara pe masa?! Si eu stiu cum era pe vremea lui Ceausescu, desi sunt mai mic ca tine, dar, eu am dus-o bine. Pot sustine aceasta afirmatie cunoscand situatia familiei mele din acea perioada in comparatie cu cea prezenta.
Eseul postat de mine mai sus, reflecta opinia mea de a fi sau a nu fi mandru ca sunt roman.

In acest thread ar tebui sa spunem simplu:
- sunt mandru pentru ca....................
- nu sunt mandru pentru ca..............

Nu trebui acum sa ne aducem aminte de mosi-stramosi ca, banuiesc, majoritatea de pe forum au anumite cunostinte despre istorie si credinta.

Acum spune-mi tu daca esti mandru sau nu. Si te rog argumenteaza.

[Costi-bc]

Va recomand sa cititi u atentie acest eseu:


"Mandria de a fi roman"

eseu de Andrei Plesu

Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, “sunt mandru ca sunt roman” e totuna cu a spune “sunt mandru ca am nasul carn”, sau “sunt mandru ca am ochi albastri”. Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente contradictorii. Nu poti spune “sunt mandru ca sunt om”. Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi “mandru” de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti. E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii. Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat “ai nostri”, i-au batut “romanii nostri”, “suntem cei mai buni” sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile. In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. (“Treaba romaneasca...”) Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: “Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?”. Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: “Sunt mandru ca sunt roman!”.

Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.

foarte bun eseu. ma bucur ca l-am citit. si ma bucur ca aproape toti colegii de pe forum nu au sarit ca zmeii sa spuna " sunt mandru ca sunt roman " . Si poti ramane roman chiar si daca ai emigrat...

[ion_R5]

Apropos de eseul lui Plesu - eu am scris mai inainte, ca mai inainte de a vorbi despre "mandria de a fi roman", trebuie sa avem un exercitiu de constiinta si sa vedem daca la nivel de individ am identitatea de roman - ne identificam cu poporul Roman, ii cunoastem&recunoastem valori autentice - si ne identificam si noi cu ele.

@ Mario Popa: din ce ai spus tu, ar fi suficient sa deschidem un Poll cu DA si NU - eventual cu variante de argumentare care sa fie si ele bifate in casutele dedicate.

Totusi gandirea si simtirea unui om, nu se limiteaza la "teste tip grila" - chiar daca ele au un caracter foarte pragmatic si permit o prelucrarea foarte rapida a raspunsurilor.

Raspunsul meu este: Da domnule, ca identitate ma simt roman pana in strafunduri - si am lucruri care ma fac sa ma simt mandru ca m-am nascut aici si imi respect: parintii si bunicii, limba pe care o vorbesc, credinta in Dumnezeu si pamantul pe care calc in fiecare zi - si care ma hraneste cu toate roadele lui, prin sudoarea unor oameni si mila lui Dumnezeu. Sunt si multe neimpliniri si lipsuri care de multe ori imi lasa un gust amar - dar si astea sunt aspecte care trebuie sa le depasim. Tara perfecta si poporul perfect nu s-au inventat inca. Bravo lor, daca altii se organizeaza si se chivernisesc mai bine ca noi. Am putea invata si noi de la ei. Ceea ce insa nu ar trebui sa preluam de la altii este: smecheria, necinstea, "vanzare" (astea care au intrat dupa 1990 la noi sub expresia "trebuie sa stii sa te vinzi" - si uite asa se vand unii pe ei, ii vand si pe masa si pe tatsu, te vand si pe tine, vand si tara, vand si poporul - fiindca au invatat bine "lectia" si "isi fac mana" cu oricare le iese in cale si le accepta jocul)

[PCH]

Oare parintii copiilor care au murit in incediul de la maternitatea Giulesti, sunt mandrii ca sunt romani? Hai sa o lasam, ca macane!

[ion_R5]

@ PCH Eu zic sa faci o investigatie in SUA, si sa vezi daca "clasa mijlocie" din america este mandra de faptul ca "stabilitatea" lor pe continentul nord-american s-a realizat prin extinctia deliberata a popoarelor amerindiene, iar formarea bunastarii economice a statelor SUA s-a bazat pe exploatarea populatiilor de culoare de pe continentul African - vandute precum vacile in targ - pentru "boom-ul economic" al unei tari virgine la acel moment - din toate punctele de vedere. Vad ca la probleme de mare moralitate ne pricepem - dar nu stiu cum, ca acolo unde exista si sunt de dimensiunea unui zgarie-nor de gigantice, nu reusim sa le identificam si ne prosternam cu mare smerenie in fata lor si chiar ne punem la dispozitia lor.

Apropos de fenomenul emigratiei - este un furt pe fata - ambalat intr-o aparenta de "accedere" la o societate "superioara"

Pai nu va suparati. E usor sa te nu numesti TARA X - si sa fixezi niste criterii de acceptare a emigrantilor - astfel incat sa greblezi din toata lumea, atat "creierele", cat si forta de munca deja instruita, specializata si gata sa presteze "24 din 24" la salarizare mult mai mica decat cetatenii din tara X.

Statul Roman - care colecteaza taxe si impozite de la noi toti (adica noi toti) - ne instruieste pe noi - adica pe banii nostri - si asta costa (ne costa).

Vine TARA X si grebleaza creierele si forta de munca specializata de la noi - o plateste prost - dupa standardele lor - si statul roman (adica banii nostri) nu primesc nici o despagubire materiala.

E foarte avantajos ca in Romania sa nu existe industrii, spitale, scoli - toti absolventii instruiti pe banii nostri (adica: fie cei mai buni, fie cei care stiu sa se "vanda" cel mai bine) sunt preluati de-a gata, (pe banii nostri) si produc bani in TARA X.

Din cate inteleg, nu vedeti nici o problema in asta - mai ales ca in TARA X interesul este ca in Romania sa nu se produca nimic, ca sa aiba de unde lua personal gratis. Sper sa nu citesc comentarii de genul: "Bravo lor, daca sunt smecheri" (unde smecher = sa furi de la altii)

[PCH]

De America nu discut, pentru ca e din alt film. Canada este diferita din multe puncte de vedere fata de USA. In Canada nu esti platit mai putin decat cei de acolo, e total FALS, fiind o tara cu multi emigranti nu esti vazut inferior lor deloc! Prin Italia, Spania poate se intampla asta. Si cu siguranta acolo nu iti oamoara copiii in spitale...asa cum se intampla in Bankok, Mumbai, Bucuresti sau mai stiu eu pe unde.

[mr.K]

..................
- Din partea mea sa le inchida pe toate pt ca sunt nerentabile, pline de ipocriti si tampiti ce se cred mai mareti decat ceea ce sunt: functionari si prestatori de servicii. Nu o practic pt ca nu-mi poate asigura necesarul, nu pt ca n-am unde.

........................

Exagerezi. Cum sa inchida bre spitalele? Tu te auzi ce spui?

Asa ca patron, tine minte ca sub o anumita limita, stagiar sau cu experienta, nu ai cu ce trai din ce te plateste patronul, asa ca nu te mai obosesti sa te trezesti zi de zi si sa dai banii aia pe transport si pe haine.
Aaaaaaaaaaaa, sa isi deschida toti afaceri? Ok, vii la mine sa-ti prestaz ceva, gen servicii de avocatura? Te servesc, o sa te coste cat salariul a 5 stagiari + 2 avocati cu experienta.
Serviciile firmelor costa mult mai mult decat ale propriilor salariati.
Ca vrei sa lucrezi doar cu oameni cu experienta si pe care sa ii platesti bine, de acord. Dar cand volumul de munca devine mare, un salariat foarte calificat nu poate fi irosit pe lucrari marunte, e nevoie si de salariati mai slab pregatiti. Altfel, salariatii super calificati iti vor cere o marire de salar, sau vor pleca spre alte zari, daca simt ca nu se merita financiar, efortul pe care il depun.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund

In principiu, eoretric, are dreptate.
Dar, ca o paralela, asa cum te nasti blond, te poti naste cu penisul minuscul si sa te simti a dracului de rusinat cand mergi la femei. Te poti naste cu o moaca ca a lui Plesu, si te poti simti a dracului de rusinat fata de oricine. El nu e vinovat de fata lui, chiar de nu l-a evaluat un juriu, stie perfect ca nu e un monument de simetrie faciala, un elogiu adus frumusetii masculine.
Cu toate astea, ca si cei cu penisul mic, o da pe langa gard si spune ca ce primesti fara sa vrei nu e motiv de jena. Conteaza sa te si minti, la nivel personal. Poate si nevastasa l-a mintit ca e cel mai frumos barbat de pe pamant (pentru ea ). Dar cei din jurul tau, chiar de nu iti spun asta, iti arata prin expresia de pe fata lor, ce parere au despre tine.

Pe unde te-ai plimbat, cand ai zis ca esti ROMAN, ce expresie au avut acei oameni pe figura?

[Cromatic]

Eu nu m-am decis inca(!!!) deoarece exista motive pentru a spune ca sunt mandru dar si motive pentru a spune ca nu sunt mandru, insa, personal n-o sa-mi fie niciodata rusine ca sunt roman.
Cred ca toata viata voi fi undeva la mijloc. In tara asta e greu sa faci ceva prin care sa-i determini pe ceilalti sa spuna - "da domne...ma inselam" .

[Danyell]

Cred ca toti ne simtim mandri ca suntem romani din unele puncte de vedere. Poate ca daca nu ne-am mai lasa influentati ca natiune de altii si am face si noi regulile (sa avem o tara organizata si profitabila economic ca inainte de `89; chiar daca si acolo existau derapaje,parca mergea altfel treaba intern) poate ca am fi mult mai mandri ca suntem romani din toate punctele de vedere.