Discutii Amicale Despre Politica

[Fanez]

Eu sunt curios cu ce ar trebuie sa se ocupe un procuror, dupa musiu Taricel.

Si-apoi, nu procurorul gaseste vinovat in infractor, ci judecatorul de la instanta.

Ti-ai raspuns singur.

[catalonia]

Stiu bine ce insinua mosul de la alde.
Sa fie vinovat numai cine decide mafia politica.
Asa cum Erdogan a decis ca sunt vinovati militari, profesori, judecatori ce nu au aceleasi idei ca el.

[gecmc94]

Cu referire la tichetele de masă, sper că se știe că ele au fost tăiate în sectorul bugetar (cu niște excepții) chiar din anul 2014 de Ponta prin OUG numărul 83/2014. Iar această interdicție a fost menținută și de Cioloș prin OUG 57/2015. Și tot așa. Faptul că indemnizația de hrană (acolo unde se acordă, pe la sănătate) a devenit impozitabilă la stat este compensată de creșterile de salarii. Eu personal nu am înțeles niciodată de ce statul plătește un furnizor privat de tichete de masă doar pentru ca statul să nu plătească impozit statului. Tichetele de masă sunt pentru sectorul privat.

Despre abuzul în serviciu în Germania, spusele ambasadei Germaniei trebuie înțelese așa cum sunt ele. Nu există un art unic care definește "abuzul în serviciu". El a existat pe vremea Reichului (așa cum articolul nostru despre abuz în serviciu ca "defectuos" exista de pe vremea comuniștilor).

Art. 246. -
Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta funcționarului care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 247. -
Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi

Îngrădirea de către un funcționar a folosinței sau a exercițiul drepturilor vreunui cetățean, ori crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate pe temei de naționalitate, rasă, sex sau religie, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 248. -
Abuzul în serviciu contra intereselor publice

Fapta funcționarului care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei organizații din cele prevăzute în art. 145 sau o pagubă avutului obștesc, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145, ori a produs o pagubă importantă economiei naționale, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii.

Art. 249. -
Neglijența de serviciu

Încălcarea din culpă de către un funcționar a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unei organizații din cele prevăzute în art. 145, ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, sau o pagubă avutului obștesc, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145, ori a produs o pagubă importantă economiei naționale, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Art. 250. -
Purtarea abuzivă

Întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană, de către un funcționar în exercițiul atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

Lovirile sau alte violențe săvîrșite în aceleași condiții se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Cod Penal România 1969.

Pentru cine poate citi, asta era definiția abuzului în serviciu în doctrina marxistă. Procuratura comunistă veghea astfel ca "poporul" să fie slujit de funcționarii partidului comunist.

Ei bine, germanii au eliminat definiția nazistă a Amtsmissbrauch (abuzul în serviciu) din codul lor penal. Și au adăugat subpuncte la diferite fapte penale. De pildă, frauda. Dacă ai fraudat ca simplu cetățean este una. Dar dacă ai făcut-o în timpul serviciului, folosindu-ți funcția, atunci dă un caracter agravant faptei.

Iar despre Alianța DA, este adevărat că a învins niște mafioți (regimul Năstase) dar a devenit la rândul ei o mare mafie, la fel de mare ca cea învinsă.

[C.Mike]

Facem progrese, acceptam ca sunt mafioti.... si colo si dincolo = stat mafiot. Palermo ia lectii de la noi, aia se mai omoara intre ei, la noi, toti in cardasie...

[gecmc94]

Poate m-ai înțeles greșit, nu accept acum ceva. Și îți va fi mai clar ce am scris încă din sep 2017 (prin clică mai jos mă refeream la combinația servicii + niște oameni politici care flutură steagul anticorupției):

Și nu crezi că și securiștii au o parte de vină la fel de importantă pentru dispariția oamenilor valoroși in politică? Eu, rău si mafiot fiind, dacă vreau să intru acum în politică, voi căuta pe cineva cu mare influență.... pe la procuratură, pe la MAI, pe la judecătorie sau pe la servicii. Nu a fost așa mereu?

Dacă de fapt corupția instituțiilor de forță este cea care a împuțit clasa politică? Cei care nu erau dispuși să pupe inelul princiar al unui securist, ieșeau din politică sau erau "ieșiți".

Să cred eu acum că clica asta ticăloasă vrea curățenie? De ce ar vrea asta? Și după aceea ce va pune ea în loc? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Uită-te la mass-media. Există o singură voce sinceră (nu îi pun la socoteală pe cei de la A3 care sunt partizani) din tot spațiul ONG/public/academic care strigă împotriva influenței nefaste a serviciilor. Alina Mungiu Pippidi. În rest .... liniște de mormânt.

http://www.romaniacurata.ro/partidel...vicii-secrete/

Raportorii numiți pentru a revizui schimbările la legile justiției au făcut public un versiune preliminară a raportului. Acesta ar mai putea suferi modificări pentru a fi votat de plenul Comisiei. Ceea ce eu chiar sper pentru că sunt câteva probleme ideologice în el. Dar altfel să îl parcurgem și noi aici, zic. Că spune multe despre noi ca societate.

Are mai multe secțiuni. Începem cu începutul că este cel mai greu :-)

A. Chestiuni procedurale

"20.
A special and speedy parliamentary procedure (an emergency procedure) was chosen
and the amendments were considered by a body established especially for that purpose (a special joint committee of the two chambers of parliament). Using this procedure for the extensive amendment of three important organic laws was questioned by Romanian
magistrates and civil society, but was considered constitutional by the Constitutional Court."

Trad: Comisia de la Veneția a fost informată că legile justiției au fost discutate printr-o procedură de urgență de către o comisie special formată. Iar magistrații și societatea civilă au fost nemulțumite de modificările extinse aduse legilor în această manieră care a fost considerată constituțională de CCR.


Eu cred că Parlamentul este acoperit de regulament privind folosirea procedurii de urgență pentru dezbateri. Practic este o procedură prin care se concentrează efortul de legiferare doar pe un singur subiect, într-o comisie specializată și a termina în câteva luni în loc de câțiva ani. Este o procedură care este obligatoriu folosită pentru armonizarea legislației românești cu cea europeană.
Detalii: https://legeaz.net/regulamentul-came...ei-deputatilor
La acel moment, PNL, USR, Lazăr au tot spus că nu sunt de acord cu procedura de urgență, că nu este nimic urgent de reparat. Prin comparație, se poate citi abordarea lui Cioloș de aici

http://evz.ro/modificarile-codurilor-penale-o-bomba-anticonstitutionala-sub-guvernul-ciolos.html

"APADOR-CH consideră că prin cele 151 de modificări ale noilor coduri sunt afectate grav drepturi prevăzute în Constituție."

The rapporteurs also noticed that this legislative process had proven to be quite divisive. There are diverging views among the Romanian political class, among the judiciary (including within the SCM), among the professional associations of judges and prosecutors, and within civil society organisations and the public opinion (with recurrent street protests) regarding the necessity of the reform, its content and its potential consequences - positive or adverse - on the Romanian judiciary. As a result, at this stage, it seems quite hard to have a rational, balanced and honest dialogue on reforming the Romanian judiciary.

Trad: Raportorii remarcă faptul că procesul legislativ a creat diviziune. Sunt păreri divergente printre politicieni, printre magistrați, chiar printre cei din CSM, privind necesitatea reformelor în Justiție și a consecințelor lor. Ca rezultat, în acest moment pare destul de greu de avut un dialog rațional, echilibrat și sincer pe tema reformării sistemului judiciar românesc.

Bine punctat de către Comisia de la Veneția. Și totuși, cineva câștigă alegerile exact cu acest mesaj, de stopare a abuzurilor, iar ceilalți pierd alegerile tocmai pentru că au ignorat acest subiect. Înțelegem cu toții că există stânga și dreapta, și că unii nu prea dau doi bani pe drepturile omului și că SRI a ascultat întreaga suflare politică și economică a țării iar apoi s-a lăudat că Justiția a devenit câmpul lor tactic. Că procurorii fac foarte multe dosare care apoi se termină în instanță cu "fapta nu există" sau "fapta nu este prevăzută de codul penal" în timp ce cariera unor oameni este distrusă. A se vedea mai jos cazul decanului prof Azoicăi din Iași care pentru o tavă și un ceainic de 30$ (pe care procurorul insista să îl treacă drept mită de 900 lei) a fost împiedicată să candideze la postul de rector (iar gurile rele spun că a fost denunțată chiar de cineva care dorea acel post).

http://sanatateabuzoiana.ro/fostul-prorector-al-umf-iasi-a-primit-achitare-in-dosarul-tava-si-ceainicul

Especially when adopting decisions on issues of major importance for society, such as
judicial reforms, wide and substantive consultations involving the various political forces, the input of the judiciary, and of civil society, is a key condition for adopting a legal framework which is practicable and acceptable for those concerned, and in line with democratic standards. It is regrettable that the current process could not benefit from such a wide and comprehensive debate. It is noted at the same time that the Constitutional Court found the adoption procedure to be in line with the Constitution.

Trad: Mai ales când se fac modificări de importanță majoră pentru societate, consultări largi și substanțiale sunt o condiție cheie pentru adoptarea unui cadru legal într-un standard democratic. Este regretabil că actualul proces nu a beneficiat de o astfel de dezbatere largă și detaliată. De notat că procedura a fost considerată constituțională de CCR.

Aici eu nu sunt de acord cu toate concluziile raportorilor. Consultările au fost largi și absolut toată lumea a putut citi modificările propuse din oct 2017 ba chiar au făcut și cereri de modificare ce au fost luate în considerare astfel încât forma inițială a fost modificată substanțial. Nu aceste modificări au stârnit poziționarea pe poziții opuse ale taberelor. Taberele politice erau deja la cuțite deja de la alegerile parlamentare și stabilirea Guvernului. De exemplu, raportorii pot avea dreptate, în mintea lor, dacă ei consideră că doi actori pot discuta rațional despre modificarea unor legi. Dar exemplu din cazul "revocarea lui Kovesi" ne spune altceva. Dar realitatea este că în România nu s-a putut discuta. Orice formula fie Ministrul Justiției, fie Inspecția Judiciară, fie CCR, CSM-ul lua act și ignora orice plângere făcută asupra lui Kovesi. Proprii procurori ajung să fie la cuțite cu Kovesi (Iorga, Țuluș). Raportorii sunt tehnocrați, doctori în drept, savanți în turnurile lor înalte, departe de lupta politică din România. Ei cred că dacă se discuta 6 luni, un an, atunci părțile puteau conveni ceva. Aiurea. Fie 3-4 luni ca acum, fie 2 ani, același rezultat era pentru că au spus-o chiar raportorii anterior: dialogul este foarte dificil.



B. Chestiuni de fond

2.a.i Numirea judecătorilor șefi

To sum up, the Venice Commission welcomes the exclusive role of the SCM in the
appointment and revocation of judges, excluding the President from this procedure.

Trad: Comisia de la Veneția laudă rolul exclusiv al CSM în numirea și revocarea judecătorilor, excluzându-l pe Președintele României din această procedură.

Să observăm că modificarea prin care doar CSM-ul se ocupă de numirea judecătorilor șefi, fără implicarea Președintelui, este primită foarte bine de Comisia de la Veneția. Practic nu există politizarea Justiției de care se tot vorbește. Asta pentru că Justiția este înfăptuită de ÎCCJ, de judecători.


--- va urma ---

[gecmc94]

2.a.ii Numirea procurorilor șefi

43.
The Venice Commission notes in its Rule of Law Checklist, concerning the
prosecution service, that “[t]here is no common standard on the organisation of the prosecution service, especially about the authority required to appoint public prosecutors, or the internal organisation of the public prosecution service. However, sufficient autonomy must be ensured to shield prosecutorial authorities from undue political influence.

From this perspective, in its view, an appointment involving the executive and/or the legislative branch has the advantage of giving democratic legitimacy to the appointment of the Chief Prosecutor. However, in this case, supplementary safeguards are necessary to diminish the risk of politicisation of the prosecution office.

Trad: Comisia notează că în regulile sale, serviciul procurorilor nu are un standard unic, comun, în special despre autoritatea necesară să numești un procuror public. Totuși, o autonomie suficientă trebuie asigurată pentru a proteja autoritățile procurorilor de o influență politică nejustificată, nepotrivită. Comisia spune că are obiceiul să evalueze procedurile naționale de numire a procurorilor șefi evaluând balanța dintre "legitimitatea democratică a numirii" și cerința "depolitizării" pe de altă parte. O numire care implică Executivul sau/și Parlamentul are avantajul legitimării democratice. Totuși, protecții suplimentare sunt necesare pentru a diminua riscul politizării procuraturii.

Trebuie să observăm că sub nicio formă, Comisia de la Veneția nu recomandă o numire apolitică a procurorilor în aceste considerații generice. Ea spune influență politică "undue", adică nepotrivită, nejustificată, dincolo de limite normale (asta este traducerea cuvântului undue). Deci este permisă o influență politică decentă, potrivită, în numirea procurorilor șefi. Iar normalitatea acestei influențe este tocmai dată de faptul că procurorii au nevoie de o legitimitate democratică pentru că ei reprezintă un instrument, un braț al statului, al Executivului. O să vedem explicit mai departe, dar nu poți avea procurori ai serviciilor sau numiți singuri, de capul lor, eventual de la Bruxelles. Iar Comisia folosește apoi un substantiv clar "politizare" pentru a se referi la ce trebuie evitat. Ce înseamnă "politizare"? Păi poate însemna chiar faptul că Kovesi are o altă atitudine politică față de politica penală, diferită de cea a clasei politice. Să dăm un exemplu din presă:


11 iun 2015

“Constat că dacă anchetele DNA n-ar fi ajuns în anumite zone, n-ar fi exista preocupare să modifice Codul penal”, spune şefa DNA, care subliniază că, în opina sa “ar trebui să existe în fiecare partid o linie de politică penală pe care o susţine sau nu partidul respectiv”

în fine, întrebată cât de mult contează susţinerea ambasadelor occidentale, procurorul spune că aceasta “a contat şi contează foarte mult. Şi susţinerea ambasadelor străine, şi susţinerea Comisiei Europene. Pentru că nu te simţi singur în această luptă. Vă spun sincer, de foarte multe ori simţim că ne luptăm cu morile de vânt. La fiecare două săptămâni apare câte un proiect nou de lege, apare câte un amendament care, dacă ar fi adoptat, ne-ar încurca în activitate. Cred că semnalul nu este foarte bun. Şi nu mi se pare firesc să opreşti un astfel de amendament doar când există presiune publică. Ar trebui să existe o cenzură în interiorul partidelor care fac astfel de amendamente. Adică nu este corect să scoţi infracţiunile de corupţie din categoria infracţiunilor pentru care nu poţi să propui arestarea preventivă. Ce semnal dai ca politician? Poţi să furi cât vrei, poţi să dai mită cât vrei că nu vei ajunge la puşcărie"

Presupunând că ar fi fost adevărată afirmația făcută de Kovesi despre acel amendament, și trecând peste faptul că pușcăria preventivă nu este despre achitarea pedepsei ci are alt rol în timpul procesului penal, politizarea atitudinii lui Kovesi devine evidentă. Ea cere un angajament din partea partidelor privind lupta anti-corupție. Ea cere o linie de cenzură în cadrul fiecărui partid care să permită sau nu unui politician să depună amendamente spre dezbatere publică. Foarte interesant. Dar nu are nimic în comun cu atitudinea unui procuror șef. Există alte entități în societate care pot dezbate politica penală a statului. Un procuror o execută sau raportează când nu poate. Ieșitul în presă pentru campanie nu face parte din fișa postului.

48.
Recommendation no. 1 of the European Commission CVM Report of 15 November 2017, reiterated the recommendation addressed by the European Commission in previous MCV reports to Romania to “[p]ut in place a robust and independent system of appointing top prosecutors, based on clear and transparent criteria, drawing on the support of the Venice Commission.” In the view of the European Commission, the fulfilment of this recommendation “will also need to ensure appropriate safeguards in terms of transparency, independence and checks and balances, even if the final decision were to remain with the political level.”

Trad: Recomandarea #1 din raportul MCV menționează cerința de a crea un sistem robust și independent de numire a procurorilor șefi, bazat pe criterii clare și transparente. De asemenea, mecanisme de verificare a transparenței, independenței și a echilibrului puterilor, chiar dacă decizia finală rămâne la nivel politic.

Este important aici "echilibrul puterilor" și vom vedea cum acest lucru poate intra în contradicție cu Constituția României.

49 The new system, allowing the President to refuse an appointment only once, makes the role of the Minister of Justice in such appointments decisive and weakens, rather than ensures, checks and balances. The current system, by involving two political organs, allows the balancing of various political influences. This is important since the President, contrary to the Minister of Justice, does not necessarily belong to the majority.

Trad: Modificarea prin care Președintele poate refuza numirea doar o dată, întărește rolul Ministrului Justiției și slăbește pe cel al Președintelui în loc să asigure echilibrul puterilor. Sistemul actual care nu limitează refuzul permite o echilibrare a diferitelor influențe politice. Acest lucru este important din moment ce Președintele, contrar Ministrului de Justiție, nu este necesar parte din majoritatea politică.

Comisia se referă la limitarea refuzului președintelui la o singură dată, limitare decisă de CCR în feb 2008 asupra funcțiilor politice (membri ai Guvernului) sau asupra respingerii legilor. Pe care modificările la legile justiției au extins-o și asupra numirii procurorilor. Politicienii au gândit că ce era valabil pentru miniștri ar trebui să fie valabil și pentru procurorul șef.

CCR: "Curtea constata ca pentru evitarea aparitiei unui blocaj institutional in procesul de legiferare, legiuitorul constituant a prevazut in articolul 77, al 2, din Legea fundamentala dreptul presedintelui de a cere parlamentului reexaminarea unei legi inainte de promulgare, o singura data".

In acest fel, Curtea inlatura speculatiile si alegatiile unor politicieni, potrivit carora presedintele s-ar putea folosi de acest drept la nesfirsit, creind astfel un blocaj institutional.

Important este ca in motivare Curtea apreciaza ca aceasta solutie are" valoare constitutionala de principiu in solutionarea conflictelor juridice" dintre autoritatile statului si ca " acest principiul are valoare de aplicatiune generala in cazuri similare". Cu alte cuvinte, de acum inainte ramine statuat dreptul presedintelui de a respinge o singura data un ministru si obligatia premierului de a numi o alta persoana."


Ei bine, Comisia pare foarte interesată de "Echilibrul puterilor". Ce să facem însă dacă noi modificăm legile tocmai pentru că am avut un președinte Băsescu și un procuror Kovesi care le forțau sau chiar încălcau? Și care a dus la o luptă politică ce s-a transformat în blocaj? Belgia a stat fără guvern format timp de 589 de zile. Aparent, au existat apeluri la bărbații belgieni să nu se mai bărbierească până când nu este instalat un guvern. Aproape 2 ani de zile.

http://content.time.com/time/world/article/0,8599,2052843,00.html

La noi, CCR a decis spargerea acestui blocaj prin acordarea unor priorități ce rezultă din Constituție sau legi. În plus, mi se pare foarte ciudat menționarea în raport a faptului că Președintele aparține opoziției. Mai exact, formularea lor spune că președintele nu aparține majorității. Asta este o greșeală importantă de interpretare a Constituției României de către raportorii Comisiei de la Veneția. Președintele României, în mod simbolic părăsește partidul care l-a propulsat, tocmai pentru a evidenția echidistanța lui față de partidele politice. Adică, despre ce "echilibru al puterilor" vorbesc raportorii când se referă la disputa Ministru al Justiției - Președinte? Acceptă ei faptul că președintele face jocul opoziției? Asta este o greșeală enormă a raportului.

--- va urma ---

----------
Am mai citit câteva pagini și am constatat chiar un neadevăr în raportul Comisiei de la Veneția. Unul demonstrabil cu citate din decizia CCR la care trimit chiar ei în raport. Să fie oare o greșeală? Dacă da, ar trebui corectată în versiunea finală căci este de rușine.




În secțiunile 50 și 51, Comisia expune minusul limitării dreptului de a refuza impus Președintelui. Îl știe toată lumea, dar mie îmi pare preferabil unui blocaj instituțional.

51.
This new rule can therefore only be considered as a step backwards, reducing the
independence of the leading prosecutors. This is particularly worrying in the context of the current tensions between prosecutors and some politicians, due to the fight against corruption. If the leading prosecutors depend for their appointment and dismissal on a Minister, there is a serious risk that they will not fight in an energetic manner against corruption among the political allies of this Minister.

55.
These are interpretations of high importance for relevant future revocation regulations
and, it seems also, for the appointment of Chief prosecutors. To sum up, the decision gives the Minister of Justice the crucial power in removing high-ranking prosecutors, while confining the President in a rather ceremonial role, limited to certifying the legality of the relevant procedure.

Trad: Această regulă a limitării refuzului nu poate fi considerată decât ca un pas înapoi, reducând independența procurorilor șefi. Acest lucru este îngrijorător în contextul actualelor tensiuni dintre procurori și unii politicieni din cauza luptei anti-corupție. Dacă procurorii șefi depind de Ministru pentru numire sau demitere, atunci există un risc serios că ei nu vor lupta într-o manieră energică contra corupției printre aliații politici ai Ministrului.

55. Interpretările CCR în conflictul dintre Ministru și Președinte sunt foarte importante pentru viitoarele numiri și revocări. În sumar, decizia CCR dă Ministrului puterea crucială în demiterea procurorilor șefi, în timp ce Președintele este limitat la un rol ceremonial și de a certifica legalitatea procedurii.

Am eliminat secțiunile dintre 52 și 54 pentru că erau detalii pe care le știm despre ce a decis CCR. Dar eu observ că în secțiunea 51, Comisia comentează ce aiurea este ca procurorii să depindă de numire/demitere de decizia unui Ministru al Justiției. În timp ce Constituția noastră asta spune explicit (propunerea aparține Ministrului). Și vom vedea, există numeroase alte țări europene care au exact același sistem.

56.
In a previous decision, the Constitutional Court examining the constitutionality of the draft law amending Law no. 303/2014, had concluded that the amendment reducing (to one refusal) the power of the President to refuse the appointment proposal made by the Minister of Justice for the function of Chief prosecutor, did not raise issues of constitutionality. In that context, the Court had stressed that the Minister of Justice plays a central role in the appointment of Chief prosecutors. By contrast, in an earlier decision of 2005, 22 the Court had ruled that the role of the President in the appointment procedure of prosecutors could not be purely formal. These different judgments are hard to reconcile and the precise constitutional situation for appointments remains therefore somewhat unclear.

Trad: Într-o decizie anterioară din ian 2018, CCR a examinat constituționalitatea și a concluzionat că reducerea la un singur refuz a propunerii Ministrului pentru un procuror șef este constituțională. În acel context, CCR a accentuat că Ministrul joacă un rol central în numirea procurorilor șefi. Prin contrast, într-o decizie anterioară din 2005, CCR a interpretat că rolul Președintelui în numirea procurorilor nu poate fi pur formală. Aceste judecăți diferite sunt dificil de reconciliat și situația constituțională exactă rămâne cumva neclară.

Am selectat special acest fragment pentru că mi s-a părut că este factual incorect.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/63039

Decizia CCR respectivă are o singură folosire a cuvântului "formal" in situația indicată de Comisia de la Veneția. Vedeți mai jos, "neputându-se susține că semnătura Președintelui este de fapt o simplă formalitate".

După cum se poate citi clar, în română, CCR în 2005 s-a referit la numirea judecătorilor pentru care există text clar, explicit în Constituție. Comisia de la Veneția scrie un fals cum că ar fi valabilă și în cazul procurorilor. Din contră, CCR în 2005 a scris negru pe alb, se vede mai jos, că numirea procurorilor nu are un text constituțional care să reglementeze numirea. Din punctul de vedere constituțional, procurorii șefi sunt simpli funcționari care sunt numiți de către Președinte la "și altele", printre decorații și ceremonii. Faptul că în raportul Comisiei de la Veneția este un fals atât de grosolan mă îngrijorează. Nu este singura deformare a realității din acest raport preliminar. Iar eu sper ca el să fie revizuit de părțile competente și corectat pentru a fi aprobat de plenul Comisiei.

CCR DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005
e) Nu contravin Constituţiei nici noile prevederi, care dau posibilitatea Preşedintelui României să refuze numirea judecătorilor şi procurorilor propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Preşedintele României însă este ales democratic, prin vot popular şi prin urmare este singurul exponent al voinţei populare în raporturile cu autoritatea judecătorească.
Această ultimă calitate justifică instituirea, în favoarea Preşedintelui, a unei "căi de atac" în cazul în care apreciază că propunerea CSM privind numirea unui judecător sau procuror nu ar fi justificată şi se impune a fi reanalizată tot de către CSM.
Esenţial este faptul că, într-o astfel de dispută, Consiliul Superior al Magistraturii are ultimul cuvânt, deci îşi păstrează integral şi neştirbit dreptul de a decide asupra chestiunii menţionate (Preşedintele nu are posibilitatea unui al doilea refuz în cazul renominalizării aceleiaşi persoane de către CSM).

Art. 125 alineatul 1 din Constituţia României, statuează că judecătorii sunt numiţi de Preşedintele României. Or, principiul simetriei actelor funcţionează şi în cazul actelor Preşedintelui, în sensul că semnătura Preşedintelui de numire a unui judecător nu este una formală, ci, una de substanţă, neputându-se susţine că semnătura Preşedintelui este de fapt o simplă formalitate. Numirea unui judecător implică o responsabilitate juridică pentru Preşedintele României, fapt pentru care este pe deplin explicabilă posibilitatea refuzului numirii unei persoane.
Potrivit art. 94 litera c) din Constituţie, Preşedintele are ca atribuţie numirea în funcţii publice, iar această numire se face în condiţiile legii.
Nu există nici un text constituţional care să reglementeze numirea în funcţiile de conducere din parchete, ceea ce înseamnă că aceasta se face în condiţiile reglementate de lege.
Referitor la numirea conducătorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, Parchetului Naţional Anticorupţie, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. De aceea, ministrul justiţiei răspunde pentru eficienţa parchetelor. În aceste condiţii, ministrul justiţiei trebuie să vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilităţii şi al eficienţei.

[gecmc94]

Și, ca să terminăm partea procurorilor șefi, Comisia face o constatare destul de gravă pentru situația noastră.

58.
The judgment leads to a clear strengthening of the powers of the Minister of Justice with respect to the prosecution service, while on the contrary it would be important, in particular in the current context, to strengthen the independence of prosecutors and maintain and increase the role of the institutions, such as the President or the SCM, able to balance the influence of the Minister. The Constitutional Court has the authority to interpret the Constitution in a binding manner and it is not up to the Venice Commission to contest its interpretation of the Constitution. The Constitutional Court based24 its decision on Article 132 (1) of the Constitution (“Public prosecutors shall carry out their activity in accordance with the principle of legality, impartiality and hierarchical control, under the authority of the Minister of Justice”), in relation to Article 94 (c) of the Constitution, stating that the President has, inter alia, “to make appointments to public offices, under the terms provided by law”. To strengthen the independence of the prosecution service and individual prosecutors, one key measure would therefore be to revise, in the context of a future revision of the Romanian Constitution, the provisions of Article 132 (1) of the Romanian Constitution. At the legislative level, it could be considered, as far as dismissal is concerned, to amend Law no. 303 in such a way as to give to the opinion of the SCM a binding force.

Trad: Decizia CCR (cea care clarifică cine are rolul central în jurul numirii sau revocării procurorului șef) duce la o întărire a puterilor Ministrului Justiției asupra procuraturii, în timp ce, din contră, ar fi important, ÎN PARTICULAR ÎN CONTEXTUL CURENT, să se întărească independența procurorilor și să se mențină sau întărească rolul altor instituții, precum Președinția sau CSM ca să echilibreze influența Ministrului.
CCR are autoritatea să interpreteze Constituția într-o manieră obligatorie și nu este de datoria Comisiei de la Veneția să conteste această interpretare. CCR s-a bazat pe textele din Constituție 132 (1) care spun că procurorii se află sub autoritatea Ministrului Justiției, iar comparând acest lucru cu art 94 (c) în care Președintele are, printre alte capacități, cele de a numi în poziții publice, conform legii. Pentru a întări independența procuraturii și a procurorilor, o măsură cheie ar fi să se revizuiască pe viitor Constituția României, art 132 (1). La nivelul legislației, ar putea fi considerat ca în cazul revocării, în legea 303 ar trebui scris ca avizul CSM să fie obligatoriu de respectat.

Interesant. Comisia de la Veneția ne propune ca avizul CSM să fie consultativ la numire și obligatoriu la revocare. Nu cred că este normală asimetria propusă de Comisia de la Veneția. Mă tem că simpla modificare a avizului CSM să devină obligatoriu va duce la un nou conflict constituțional, de data asta între Ministru și CSM. Iar CCR va decide din nou că rolul central îi aparține Ministrului. Și ce-am câștigat? Nimic. Cheia chiar este fie acceptarea faptului că România are procurorii sub autoritatea Ministrului. Sau modificarea Constituției și plasarea lor sub CSM.

60.
The Venice Commission acknowledges that there are no common standards requiring
more independence of the prosecution system, and that “a plurality of models exist” in this field.
However, only a few of the Council of Europe member states have a prosecutor’s office under the executive authority and subordinated to the Ministry of Justice (e.g. Austria, Denmark, Germany, the Netherlands) and “a widespread tendency to allow for a more independent prosecutor’s office, rather than one subordinated or linked to the executive” may be observed.

Trad: Comisia recunoaște că nu sunt standarde comune care să ceară mai multă independență a procuraturii, și că "o pluralitate de modele există". Totuși, numai câteva state ale Consiliului Europei au o procuratură sub autoritatea executivului și subordonată Ministrului Justiției (de ex. Austria, Danemarca, Germania, Olanda) și "o tendință largă de adoptare a unei mai mari independențe a procuraturii, decât una subordonată sau legată de Executiv" se poate observa

Din câte înțeleg, mecanismul MCV și Comisia de la Veneția are pentru România o anumită rețetă pe care ne-o tot prescrie. Iar asta înseamnă o Procuratură complet independentă. Deși CCR ne-a spus că în Adunarea Constituantă din anii 90 s-a discutat această opțiune. Era prea apropiată de modelul comunist. Si s-a preferat varianta subordonării sub autoritatea unui Ministru și nu către Guvern în întregime. Însă o aripă a Justiției vrea neapărat procuratură total independentă și face aceste recomandări pentru a fi inserate în MCV.

Dacă trebuie făcută, se face cu amendarea Constituției. Sunt curios dacă vor incepe apeluri din partea actorilor politici la această operațiune.

[catalonia]

Jale mare, cica guvernul trebuie sa dea OUG de scapare a sefului psd pana pe 19 iuli, ca dupa aia nu mai e abilitat sa emita ordonante.

NUmai ca pe acea ordonanta trebuie semnatura lui 2dorel, si cea a Vioricai.
Iar Viorica nu are imunitate, ea nefiind parlamentar, iar cum ordonanta e clar ca iti aduce o plangere penala pentru favorizarea infractorului, Viorica se teme.
Pe buna dreptate, spun eu.

Sa vedem daca gasesc astia un fraier de servici care sa semneze. Poate se sacrifica vicepremierul?

Cica dorel a fost primul care a dat inapoi, si-a delegat atributiile secretarului de stat Mariana Mot, pesedista.
Asta, fosta judecatoare, deci stiind cam ce inseamna ordonanta de amnistie, a intrat brusc in concediu pentru ca i s-ar fi imbolnavit cineva in familie.
Sanatate!

Valcov, unul dintre beneficiari, a venit la Latrina 3 si a incercat el sa explice de ce trebuie sa fie iertat, chiar de are 8 ani primiti cu executare la prima instanta.

[Gil26]

Acum ramane de vazut daca Tu-Dorel face ceva. Sau nu face. Sau face altceva.

[gecmc94]

https://romanialibera.ro/economie/prof-univ-dan-armeanu-pilonul-ii-reprezinta-un-drept-de-proprietate-care-nu-poate-fi-niciodata-afectat-736262

Un interviu foarte interesant care atinge niște puncte asupra cărora noi ne-am contrazis recent.

Creşterea preţului la enegie, impact major în inflaţie
Care sunt cauzele?
Unii spun că ar fi de vină politica monetară sau o anumită instituţie, nu ştiu, banca centrală. Alţii spun că ar fi de vină guvernul. În această ecuaţie a inflaţiei, din punctul de vedere al elementelor care au influenţat decisiv inflaţia, eu spun că nu este de vină nici BNR, nici guvernul.

De ce?
Dacă ne uităm de exemplu la aprilie, o să vedem că, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avem o creştere a preţului la energie de aproape 18%, la gaze de 9,9%, la energia termică de 5%, la combustibili undeva la peste 12%. În perioada aprilie 2017 – aprilie 2018, creşterea preţului petrolului pe pieţele internaţionale a variat între 30% şi 45%. Dacă am exclude din inflaţie acest impact al creşterii preţurilor mărfurilor nealimentare, vom vedea că inflaţia practic este undeva la 2,5% - 2,6%.

Creşterea salariilor a avut impact pe inflaţie?
Depinde cât e decalajul salarii – productivitate. În România există un diferenţial de productivitate faţă de salarii. Econometric, se demonstrează că o creştere a salariilor a fost absorbită de economie şi a avut un impact redus pe inflaţie.

Asta am demonstrat și eu prin comparația cu Walmart în SUA și prin inspectarea cifrelor numărului de șomeri în România.

Creşterea salariilor nu a dus la scăderea productivităţii muncii?
Nu, micşorează poate decalajul, pentru că există suficient surplus de productivitate, care a permis şi va permite în continuare o creştere a salariilor. În condiţiile în care avem o piaţă a muncii în care există o lipsă acută de forţă de muncă, această creştere a salariilor a fost mai mult naturală decât discreţionară.

Când pe piaţa muncii există o lipsă acută de forţă de muncă, e normal să se înregistreze şi o creştere a salariilor. Nu trebuie să uităm nici faptul că firmele au mai avut un spaţiu fiscal sau de productivitate prin faptul că în ultimii ani a avut loc o scădere susţinută şi semnificativă a impozitelor.

Impozitele pe Muncă au scăzut, prin 2014 – 2015, CAS la angajator a scăzut cu 5 puncte procentuale, iar anul acesta a mai scăzut cu două puncte procentuale. Avem o scădere a TVA, o creştere a plafonului pentru impozitul pe cifra de afaceri. Când îţi creşte plafonul la 1 milion de euro, practic 90% din firme se încadrează acolo.

[CostiC]

https://www.profit.ro/must-read/roma...ating-18233229


in timp ce majoritatea cetatenilor sunt atenti la gafele tovarasei dancila, la pachetul de legi care sa-l scape pe tovarasul ...... tara se imprumuta non-stop ca sa sustina toate pomenele electorale, pensiile speciale...etc.

peste 2 ani cand vor veni ceilalti iarasi vor fi taieri de salarii si masuri de austeritate..... bineinteles ca vor fii postacii , lingaii , care vor spune ca pe vremea psd-ului a fost mai bine......

uite asa o sa mai treaca 100 ani pana poate poate ajungem si noi din urma tari "mai mari" precum Slovenia , Serbia , Slovacia , Croatia .... etc.

citez I.L Caragiale:

„Vrei să cunoști lumea? Privește-o de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-o de departe.”

„Proștii mor, însă prostia e nemuritoare.”

„Norocul e prea puțin și lumea prea multă.”

[catalonia]

Din aberatiile, pardon, declarațiile făcute de Darius Vâlcov la Antena 3.

In România, până la sfârșitul acestui an, se va demara licitația pentru canalul Dunăre-București în parteneriat cu statul român. În România, până la sfârșitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploiești-Brașov, autostrada Sudului și Târgu-Neamț-Iași-Ungheni.
La toate aceste proiecte, s-ar mai adăuga un proiect de amenajare a 160 de kilometri de pârtii în Munții Făgăraș.
Conform consilierului, printre părțile interesate de aceste proiecte s-ar număra Germania, Franța, China, Statele Unite, precum și țări din Peninsula Arabă nespecificate.
Toți își doresc să primească aceste proiecte, să discute despre ele, pentru că până la sfârșitul anului, vreo 15 proiecte de parteneriat public-privat vor demara în România", a completat Vâlcov.
Toate pensiile din România se vor dubla, și aici ne referim la moneda euro, deci în euro. Nu mă refeream chiar la toate, nu mă refer la pensiile speciale. Mă refeream la pensiile care sunt obținute în urma contributivității, nu cei care au 20.000-30.000 de lei pensie. Pot sa vă garantez că în proiectul legii care va intra în dezbatere, punctul de pensie va fi, în 2020, 1,775 și în 2019, 1,265 de lei”.
Constatând că din 2013 până azi, preţul la gaz a crescut cu 75%, ca urmare a dorinţei acestor două entităţi de a obţine profit de 300%, adică câteva miliarde de lei pe an, ANRE s-a sesizat şi ne-a trimis această adresă şi ne întreabă ce să facem pentru că există lege (...) şi legea spune în felul următor: când te afli într-o astfel de situaţie, poţi să intervii ca Guvern şi pentru maxim trei ani de zile să reglezi preţul astfel încât acesta să poată fi suportat, să fie real plătit de către oameni către companii. Şi acest lucru la recomandarea pe care şi eu o s-o fac şi o s-o susţin şi sunt sigur că în această direcţie vom merge în următorul an de zile preţul gazelor se va ieftini cu peste 20%, potrivit Mediafax.
Economia României a crescut cu 24%. Am depășit Grecia, anul acesta vom depăși Cehia și Portugalia. În 2020 vom depăși Finlanda și vom ajunge pe locul 12, acum suntem pe locul 16. În 2016, veniturile românilor erau de 50 de miliarde de euro, noi vrem să ajugnem la 75 de miliarde de euro. Acum suntem la 62 de miliarde. De când a venit coaliția PSD-ALDE la guvernare au venit peste 12 miliarde de euro și vor mai veni 13 miliarde.

Vom avea si și o stațiune de schi în Făgăraș cu 160 km de pârtii la peste 2000 m altitudine.
Ceausescu ar fi invidios.

[Catalin S.]

Apropos de Ceaușescu...
Din raportul de mai sus nu văd nimic despre producția la hectar.

[catalonia]

Stai ca apare pesede acusica si ne spune ca economia a crescut. Numai sa se termine de recoltat graul. Ca la ei asta inseamna crestere economica, avantul consumului si o recolta mai buna de grau decat in anul precedent.
Daca e un an prost pentru agricultura, sunt morti.

[Fanez]

peste 2 ani cand vor veni ceilalti iarasi vor fi taieri de salarii si masuri de austeritate.

Adica se intorc aia cu taierile si cu austeritatea?