Curioase manevre dejucate de presedinta CSM, dna Savonea. PSNews citeaza Europa Libera:
Unii (EVZ) au interpretat ca CSM-ul a pus piedici candidaturii lui Garbovan, dand motive poate de nelegalitate in dosar. Ar fi fost atasata doar cererea de demisie, nu si "propunerea de eliberare din functie".
Insa putem face si urmatoarea ipoteza. Naiva Dancila a fost convinsa (ca este usor de convins) de securistii din jurul ei (cu care s-a inconjurat singura) sa o invite pe Garbovan ca ministru. Aceasta ar fi acceptat, isi depunea demisia (conform unei decizii CCR, un judecator nu poate fi in functie). Dupa care Iohannis refuza si saraca Garbovan ramanea cu demisia in afara magistraturii. Securistii nu uita si sunt razbunatori. Prin faptul ca Savonea nu a trimis catre Iohannis propunerea de eliberare din functie, Iohannis nu a putut sa o semneze in acelasi timp in care si ii refuza numirea ca ministru. Tot complotul securist a fost astfel neutralizat.
De ce o urasc securistii pe Dana Garbovan? Pentru ca ea este un fel de Ion Ratiu al Justitiei. Incoruptibil si intolerant cu securistii si acoperitii din Justitie. Urmariti aici un fragment dintr-un interviu dat de Garbovan catre Capital.
Conform unor surse judiciare citate de Europa Libera, la Palatul Cotroceni a ajuns doar cererea Danei Girbovan de demisie din magistratura, nu si hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM care aproba aceasta demisie.
Astfel, presedintele Klaus Iohannis nu a putut semna decretul de eliberare din functia de magistrat a Danei Girbovan, relateaza sursa citata.
Pe 26 august, Secţia pentru Judecători a CSM s-a intrunit şi, la ultimul punct de pe ordinea de zi, a aprobat, în unanimitate, „înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art. 65 alin 1, lit a din legea 303 din 2004”, se arată în ordinea de zi soluţionată a Secţiei.
Două zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că respinge toate cele trei propuneri de noi miniştri făcute de premierul Viorica Dăncilă, inclusiv pe Dana Gîrbovan, preferata PSD pentru postul de ministru al Justiţiei.
Astfel, presedintele Klaus Iohannis nu a putut semna decretul de eliberare din functia de magistrat a Danei Girbovan, relateaza sursa citata.
Pe 26 august, Secţia pentru Judecători a CSM s-a intrunit şi, la ultimul punct de pe ordinea de zi, a aprobat, în unanimitate, „înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art. 65 alin 1, lit a din legea 303 din 2004”, se arată în ordinea de zi soluţionată a Secţiei.
Două zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că respinge toate cele trei propuneri de noi miniştri făcute de premierul Viorica Dăncilă, inclusiv pe Dana Gîrbovan, preferata PSD pentru postul de ministru al Justiţiei.
Insa putem face si urmatoarea ipoteza. Naiva Dancila a fost convinsa (ca este usor de convins) de securistii din jurul ei (cu care s-a inconjurat singura) sa o invite pe Garbovan ca ministru. Aceasta ar fi acceptat, isi depunea demisia (conform unei decizii CCR, un judecator nu poate fi in functie). Dupa care Iohannis refuza si saraca Garbovan ramanea cu demisia in afara magistraturii. Securistii nu uita si sunt razbunatori. Prin faptul ca Savonea nu a trimis catre Iohannis propunerea de eliberare din functie, Iohannis nu a putut sa o semneze in acelasi timp in care si ii refuza numirea ca ministru. Tot complotul securist a fost astfel neutralizat.
De ce o urasc securistii pe Dana Garbovan? Pentru ca ea este un fel de Ion Ratiu al Justitiei. Incoruptibil si intolerant cu securistii si acoperitii din Justitie. Urmariti aici un fragment dintr-un interviu dat de Garbovan catre Capital.
Apropo de linia roșie de care vorbeați mai devreme. A fost o dezbatere intensă în urmă cu doi ani pe tema arhivei SIPA, dar pare că acum s-a așternut tăcerea. Ce se mai întâmplă?
D.G.: Exact la asta voiam să mă refer. Prima dată când noi am avut aceste, inițial suspiciuni, pe urmă căutând și cercetând ne-am dat seama că sunt fapte nu sunt numai suspiciuni legate de rolul pe care l-au avut Serviciile în justiție. Am început cu SIPA și cred că în 2008-2009 am și făcut o primă conferință la UNJR pe relația dintre Justiție și Serviciile de Informații. Atunci am pornit de la problema SIPA. Am mers în trecut și am văzut că fosta Securitate s-a dezmembrat și o parte a rămas la Justiție. A fost inițial Serviciul Intern Operativ, apoi a fost transformat în Serviciul Intern de Protecție și Anticorupție (SIPA), că și atunci era pe bază de anticorupție, în care la un moment dat foarte mulți dintre ofițeri proveneau din fosta Securitate. A fost desființat acest serviciu, problema arhivei lui și a ce colectau despre magistrați a rămas în continuare secretă, după care, la scurt timp, au fost date aceste hotărâri ale CSAT-ului începând cu 2005 prin care se pare că a preluat SRI-ul atribuțiile acestea de … în câmpul tactic al justiției, ca să mă exprim așa. Cel puțin din informațiile pe care le-am pus cap la cap, justiția nu a rămas ruptă de Serviciile de Informații din 1989 până în prezent.
”Vreau să aflu exact ce se înțelege prin a se supraveghea”
– Șeful Inspecției Judiciare vorbea la un moment dat de peste 2000 de magistrați supravegheați
D.G.: Aștept și eu cu nerăbdare publicarea acestui raport. Nu este încă public, este în discuție la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), urmează să fie dezbătut, dar vreau să aflu exact ce se înțelege prin a se supraveghea. Dacă au fost mandate de interceptare asupra judecătorilor, alte măsuri de supraveghere și așa mai departe. Acel raport a fost făcut de Inspecția Judiciară pornind de la informațiile legate de numărul mare de dosare deschise de DNA privind judecătorii și este un capitol din acel raport, care conține foarte multe alte informații importante.
– SIPA a fost închisă în 2003-2004, dar aceasta supraveghere pare că a continuat, se adună în continuare informații despre magistrați. La SIPA marea teamă este că acele informații au fost folosite pentru șantajarea acelor magistrați.
D.G.: Aceste lucruri le-au spus persoane care au avut contact cu arhiva SIPA, inclusiv domnul judecător Cristi Danileț, care a făcut parte dintr-o primă echipă de inventariere, a spus că erau adunate și a văzut note informative privind viața personală a magistraților. Adică să ai un Serviciu de Informații care colectează date din viața privată a magistraților, este un lucru foarte grav pentru că poți să prezumi pe urmă ”de ce ai face acest lucru? Ceea ce este îngrijorător pentru mine, din punctul de vedere al unui judecător, este faptul că înțelegem foarte puțin care este importanța vieții private și a respectării dreturilor fundamentale.”
D.G.: Exact la asta voiam să mă refer. Prima dată când noi am avut aceste, inițial suspiciuni, pe urmă căutând și cercetând ne-am dat seama că sunt fapte nu sunt numai suspiciuni legate de rolul pe care l-au avut Serviciile în justiție. Am început cu SIPA și cred că în 2008-2009 am și făcut o primă conferință la UNJR pe relația dintre Justiție și Serviciile de Informații. Atunci am pornit de la problema SIPA. Am mers în trecut și am văzut că fosta Securitate s-a dezmembrat și o parte a rămas la Justiție. A fost inițial Serviciul Intern Operativ, apoi a fost transformat în Serviciul Intern de Protecție și Anticorupție (SIPA), că și atunci era pe bază de anticorupție, în care la un moment dat foarte mulți dintre ofițeri proveneau din fosta Securitate. A fost desființat acest serviciu, problema arhivei lui și a ce colectau despre magistrați a rămas în continuare secretă, după care, la scurt timp, au fost date aceste hotărâri ale CSAT-ului începând cu 2005 prin care se pare că a preluat SRI-ul atribuțiile acestea de … în câmpul tactic al justiției, ca să mă exprim așa. Cel puțin din informațiile pe care le-am pus cap la cap, justiția nu a rămas ruptă de Serviciile de Informații din 1989 până în prezent.
”Vreau să aflu exact ce se înțelege prin a se supraveghea”
– Șeful Inspecției Judiciare vorbea la un moment dat de peste 2000 de magistrați supravegheați
D.G.: Aștept și eu cu nerăbdare publicarea acestui raport. Nu este încă public, este în discuție la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), urmează să fie dezbătut, dar vreau să aflu exact ce se înțelege prin a se supraveghea. Dacă au fost mandate de interceptare asupra judecătorilor, alte măsuri de supraveghere și așa mai departe. Acel raport a fost făcut de Inspecția Judiciară pornind de la informațiile legate de numărul mare de dosare deschise de DNA privind judecătorii și este un capitol din acel raport, care conține foarte multe alte informații importante.
– SIPA a fost închisă în 2003-2004, dar aceasta supraveghere pare că a continuat, se adună în continuare informații despre magistrați. La SIPA marea teamă este că acele informații au fost folosite pentru șantajarea acelor magistrați.
D.G.: Aceste lucruri le-au spus persoane care au avut contact cu arhiva SIPA, inclusiv domnul judecător Cristi Danileț, care a făcut parte dintr-o primă echipă de inventariere, a spus că erau adunate și a văzut note informative privind viața personală a magistraților. Adică să ai un Serviciu de Informații care colectează date din viața privată a magistraților, este un lucru foarte grav pentru că poți să prezumi pe urmă ”de ce ai face acest lucru? Ceea ce este îngrijorător pentru mine, din punctul de vedere al unui judecător, este faptul că înțelegem foarte puțin care este importanța vieții private și a respectării dreturilor fundamentale.”
".
Comment