Fratilor, eu n-am scris inca parerile despre aceasta intalnire. Le scriu acum:
A fost o intalnire foarte reusita, un efort supraomenesc s-a depus pentru organizarea unei astfel de intalniri.
Au fost ceva scapari in legatura cu masa (gratarul acela dubios, lipsa unui meniu adevarat, etc), insa nu trebuie sa neglijam faptul ca am fost multi, foarte multi.
Duminica, spre exemplu, Sebi mai avea un pic si pufnea in plans, pentru ca se chinuia de jumatate de ora sa ne stranga pe toti in restaurant pentru premiere.
Cei care acuza, ar trebui sa se uite mai intai la dansii.
Sa povestim:
Datorita faptului ca am lucrat vineri, unii din noi am venit sambata dimineata.
Am pornit la drum, la pLoiesti era gata-gata sa-mi las masina acolo, datorita unor capete de bara rebele. M-am linistit dupa o inspectie amanuntita, cu cricul sub masina si ajutat de colegii de drum.
Dupa Ploiesti, am gresit drumul spre Cheia si am intarziat cam jumatate de ora, plus 30-40 km ocolis.
Drumul pe Cheia-Babarunca l-am gasit superb, ca intotdeauna, insa n-am putut merge tare din cauza problemei la directie. Am ajuns intr-un final la Conca Verde, unde am intrat in curte pe rand, organizat, cu numar de ordine si ecuson.
Asta da organizare, am zis!
Masinile erau aranjate in ordinea sosirii, frumos, la linie, intr-o curte imensa. Ne-am salutat cu toata lumea, am vorbit putin si apoi am mers sa ne cazam. Pensiunea in care am fost eu era neasteptat de curata si aranjata.
Dupa cazare, am fost chemati la proba de indemanare.
Am luat startul cu inima cat un purice, am trecut de primele jaloane si apoi am declansat infernul : rotile mele aruncau nisip si pietre in interior de abia mai puteam respira. 53 secunde, atat a durat toata tarasenia, de fapt 52, ca 1 secunda am primit-o penalizare pentru o parcare cu spatele incompleta. Am aflat ca e cl mai bun timp pana la momentul acela... Nu-mi venea sa cred
A urmat petrecerea de seara, unde nu are rost sa povestesc, filmuletele spun totul. Distractie maxima, ce sa mai.
Oricum, nu-mi amintesc mare lucru. Totusi, nu pot uita punkuiala ce si-au primit-o Skandal si Viperutsu. Sa va povesteasca ei...
A doua zi am montat cu Cosmin CGK - caruia ii multumesc din suflet - doua capete de bara nou-noute, nemtesti, ca sa nu mai am probleme.
Atat de mult ne-a placut, incat noi, Bucurestenii, am plecat seara tarziu de la Conca Verde.
Astfel s-a derulat pentru mine petrecerea noastra, a posesorilor de masina nationala. Am pierdut muuulte momente, printre care si mesele oferite in banii de cazare, insa asta nu e decat din cauza mea.
Vreau sa le multumesc in mod deosebit organizatorilor pentru efortul depus, a iesit ceva deosebit.
Carcotasilor, nu le doresc decat sa se afle in fata provocarii de a organiza un asemenea eveniment. Eu unul am trecut cu vederea toate aspectele negative, tocmai datorita bunei dispozitii.
Am revazut vechi prieteni, am intalnit noi membrii, am surubarit, am bobinat volane si sticle, am fost pupat (omuletul verde n-a ratat nimic), am castigat, am dansat, am urlat, am derapat...
Bravo LoganClub Brasov.
A fost o intalnire foarte reusita, un efort supraomenesc s-a depus pentru organizarea unei astfel de intalniri.
Au fost ceva scapari in legatura cu masa (gratarul acela dubios, lipsa unui meniu adevarat, etc), insa nu trebuie sa neglijam faptul ca am fost multi, foarte multi.
Duminica, spre exemplu, Sebi mai avea un pic si pufnea in plans, pentru ca se chinuia de jumatate de ora sa ne stranga pe toti in restaurant pentru premiere.
Cei care acuza, ar trebui sa se uite mai intai la dansii.
Sa povestim:
Datorita faptului ca am lucrat vineri, unii din noi am venit sambata dimineata.
Am pornit la drum, la pLoiesti era gata-gata sa-mi las masina acolo, datorita unor capete de bara rebele. M-am linistit dupa o inspectie amanuntita, cu cricul sub masina si ajutat de colegii de drum.
Dupa Ploiesti, am gresit drumul spre Cheia si am intarziat cam jumatate de ora, plus 30-40 km ocolis.
Drumul pe Cheia-Babarunca l-am gasit superb, ca intotdeauna, insa n-am putut merge tare din cauza problemei la directie. Am ajuns intr-un final la Conca Verde, unde am intrat in curte pe rand, organizat, cu numar de ordine si ecuson.
Asta da organizare, am zis!
Masinile erau aranjate in ordinea sosirii, frumos, la linie, intr-o curte imensa. Ne-am salutat cu toata lumea, am vorbit putin si apoi am mers sa ne cazam. Pensiunea in care am fost eu era neasteptat de curata si aranjata.
Dupa cazare, am fost chemati la proba de indemanare.
Am luat startul cu inima cat un purice, am trecut de primele jaloane si apoi am declansat infernul : rotile mele aruncau nisip si pietre in interior de abia mai puteam respira. 53 secunde, atat a durat toata tarasenia, de fapt 52, ca 1 secunda am primit-o penalizare pentru o parcare cu spatele incompleta. Am aflat ca e cl mai bun timp pana la momentul acela... Nu-mi venea sa cred
A urmat petrecerea de seara, unde nu are rost sa povestesc, filmuletele spun totul. Distractie maxima, ce sa mai.
Oricum, nu-mi amintesc mare lucru. Totusi, nu pot uita punkuiala ce si-au primit-o Skandal si Viperutsu. Sa va povesteasca ei...
A doua zi am montat cu Cosmin CGK - caruia ii multumesc din suflet - doua capete de bara nou-noute, nemtesti, ca sa nu mai am probleme.
Atat de mult ne-a placut, incat noi, Bucurestenii, am plecat seara tarziu de la Conca Verde.
Astfel s-a derulat pentru mine petrecerea noastra, a posesorilor de masina nationala. Am pierdut muuulte momente, printre care si mesele oferite in banii de cazare, insa asta nu e decat din cauza mea.
Vreau sa le multumesc in mod deosebit organizatorilor pentru efortul depus, a iesit ceva deosebit.
Carcotasilor, nu le doresc decat sa se afle in fata provocarii de a organiza un asemenea eveniment. Eu unul am trecut cu vederea toate aspectele negative, tocmai datorita bunei dispozitii.
Am revazut vechi prieteni, am intalnit noi membrii, am surubarit, am bobinat volane si sticle, am fost pupat (omuletul verde n-a ratat nimic), am castigat, am dansat, am urlat, am derapat...
Bravo LoganClub Brasov.
[SIGPIC]
Comment